”Trăiască femeile române!”

 

Prin prisma proiectului național ”100 de chipuri românești”, Radu Chindriș, Florian Fugașin și cu mine ajungem să cunoaștem oameni extraordinari. Pe unii vi-i vom prezenta în album, poveștile altora le veți afla de pe site-ul 100dechipuri.ro, iar despre alții găsim informații în cărțile de specialitate.

 

Astăzi, permiteți-mi să vă împărtășesc ce am descoperit citind cartea ”10 personalități ale Unirii”, pe ai cărei autori am avut onoarea să îi întâlnim: dl. Tudor Roșu, dl. Liviu Zgârciu, dna. Ioana Rustoiu și dl. Marius Cristea.

”Un câștig important al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia a fost dreptul acordat femeilor de a-și exprima adeziunea la unirea Transilvaniei cu România. Era practic o recunoaștere a comitetelor organizate de româncele din granițele Imperiului Austro-Ungar începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Dacă scopul inițial al reuniunilor de femei era acela de a crea școli pentru a educa in limba română copiii, a conserva tradițiile românești și a îngriji săracii și orfanii, la 1918, reprezentantele feminismului câștigă un drept de vot important. Chiar dacă viitorul le-a arătat că mai aveau de luptat pentru drepturile lor politice (legislația României Mari a acordat drept de vot femeilor doar prin Constituția din 1938), convocatorul Marii Adunări Naționale de la Alba a admis existența și importanța activităților desfășurate până atunci de reuniunile femeilor.

Era o primă ieșire pe scena națională oficial recunoscută, chiar dacă toate eforturile lor aveau nevoie încă să fie girate de o personalitate masculină.

Prezențele feminine au fost consemnate de către presa acelor timpuri doar cu numele, iar după ce și-au depus credenționalul sunt din nou uitate.”

Le reamintesc aici pe două dintre ele, cu bucurie că vi le pot numi și cu tristețe că nu am putut găsi mai multe informații despre ele:

  • Dr. Eleonora Lemeny-Rozvan, singura reprezentantă în Marele Sfat Național. Profesoară, cu studii în filosofie, limbi și istorie la universitățile din Cluj și Geneva.
  • Elena Pop, sora lui Iuliu Maniu, nepoata lui Simion Bărnuțiu, care avea la Marea Unire vârsta de 49 de ani, văduvă și mamă a 4 copii, cunoscută în zonă drept ”Doamna cea bună” a fost reprezentanta Reuniunii Femeilor Române greco-catolice din Blaj. Militase pentru drepturile femeilor începând cu 1904, iar la 1913 era în comitetul de direcție al Uniunii Femeilor Române din Ungaria.

 Familia Maniu, cu Elena Pop în stânga jos

 

Spread the word